e>

luni, 29 iunie 2015

Culori!

Noi tocmai ne-am intors de pe malul marii si parca mintea mi-a ramas  ancorata de-o scoica :)
 Cu soare in suflet si nisip in par ma uit pe geam si nu-mi vine sa cred ca e atat de mohorat afara. Deci azi sa fie totul colorat, zic eu!









Pentru detalii click pe poze.

Cu spirale colorate m-am mai jucat si aici (click pe poze):



vineri, 26 iunie 2015

Un alt fel de maci

Ador macii, ii pictez de cate ori am vreme si-i pozez de cate ori imi taie calea :) 
De data asta am incercat un stil nou si imi cam place ce-a iesit :P

Click pe poze pentru detalii.











miercuri, 24 iunie 2015

Cos din sfoara

Eu in atelier am o vesnica problema cu depozitarea/organizarea (a se citi: in atelier este mereu dezastru!). Parca niciodata nu-s suficiente cutii/cosuri, ca sa feresca maruntisiurile din calea prafului. Cand am timp, caut solutii un pic mai altfel de depozitare si incerc sa confectionez tot felul de chestii cosuri, de preferat din materiale reciclate (ca aici, de exemplu :D)



Azi mi s-a pus pata pe sfoara, unul dintre materialele mele preferate, si am lipit-o ... in forma de cos :D , iar pentru interior am cusut hainuta din material reciclat - de aici.


Materiale necesare (pentru cos):

  • sfoara;
  • pistol cu silicon + rezerve (multe);
  • hartie de copt;
  • oala/bol sticla de dimensiunea/forma dorita;
  • foarfeca;
  • scoci.
Desi este un cos facut in casa, nu este mai ieftin decat unul cumparat (din pacate!), din contra, e nevoie de mult silicon, iar rezervele pentru silicon nu au un pret tocmai avantajos. Dar satisfactia este garantata!!! In plus, trebuie lucrat cu grija si cu atentie, pentru ca pistolul pentru silicon este fierbinte. Eu recunosc ca reusesc sa ma ard de fiecare data cand il folosesc, iar siliconul fierbinte pe unghie sau pe buricul degetului, nu este o experienta pe care s-o doresc cuiva :)


Eu aveam nevoie de un cos rotund si relativ inalt, asa ca am ales ca forma o oala de ciorba, dar se poate lucra si pe un castron sau pe un bol de sticla. Primul pas a fost sa invelesc oala cu hartie de copt. Hartia nu trebuie sa fie perfect intinsa si fara cocoloase. Eu am folosit scoci ca sa o fixez.


Dupa ce am fixat hartia m-am apucat sa lucrez fundul cosului. Hartia este suficient de aderenta, ca sfoara sa ramana lipita si se lucreaza foarte usor in stadiul asta. E necesar sa se foloseasc mult lipici, care se aplica direct pe hartie si cu grija ca sa nu se scurga la exteriorul viitorului cos.


Dupa ce se lucreaza fundul cosului se continua cu peretii. Aici e un pic mai greu pentru ca randurile de sfoara trebuie stranse destul de bine ca sa nu ramana spatii libere. Eu mi-am dorit un cos un pic mai inalt decat imi permitea oala asta, asa ca la un moment dat (dupa ce am asteptat sa se raceasca siliconul), am scos cosul de pe oala, am schimbat hartia de copt si am reintrodus cosul, fara sa-l urc prea mult, astfel incat mi-a ramas loc sa mai inalt peretii. Cand se scoate cosul de pe oala, fundul acestuia se curbeaza un pic, e normal si in plus arata bine asa :)


La final se adauga toarte de dimensiunea dorita :)


Dupa ce se inlatura hartia de copt, se mai adauga silicon pe unde este nevoie. Cosul rezultat este destul de flexibil si foarte rezistent, dar nu trebuie pus langa surse de caldura puternica (gen aragaz, ca langa calorifer supravietuieste bine mersi :P)


In ultima faza m-am ocupat de toarte, pe care am incolacit un rand de sfoara. Interiorul cosului poate fi vopsit daca se doreste asta. Eu i-am cusut un fel de captuseala. Sunt antitalent autodeclarat la cusut, asa ca in etapa asta n-am mai facut poze, dar recunosc cu mana pe inima ca mi-a fost mai greu sa cos captuseala decat sa fac cosul :)


Cam asta a fost! Nu este neaparat simplu sau ieftin, dar factorul wow este garantat! Intregul proces a durat cam 2 ore si probabil ca ar fi durat mai putin daca stiam sa cos cum trebe.





luni, 22 iunie 2015

Cal sa fie!

Inca un cufaras pe care am pictat cu mult drag un cal :) Pentru azi, poze multe si cuvinte putine! 

Click pe poze pentru detalii.
















vineri, 19 iunie 2015

Zip-up! Flori

De tare mult timp n-am mai lucrat cu fermoar. O perioada mi-a lipsit lipiciul, apoi mi-a lipsit timpul, apoi cheful si pana la urma am uitat cat de mult ma distreaza joaca cu fermoarul.
Conform principiului mai bine mai tarziu, decat niciodata, m-am pus tare pe treaba si degetele mele si-au amintit imediat cum sa imblanzeasca fermoarul si sa-l transforme in brose.

Click pe poze pentru detalii.