Martisoare

Desi iarna este in plina "desfasurare", inima mea e la primii muguri de primavara si, odata cu ei, la simbolul venirii primaverii: martisoareleeee!!!!!!!!! :)))

O sa va aratam cateva din prima transa. Inspiratia m-a dus spre culorile traditionale ale martisorului. Presimt ca urmeaza si modele inedite, care vor fi o surpriza!!!

Majoritatea sunt pictate pe lut si au dimensiuni de aprox. 2.5 cm.

 

 

 

Pret 4 lei bucata. Mai multe poze in slide-ul de mai jos sau aici.

Tutorial

Mobilizata un pic de acest concurs, dar si pentru ca oricum  imi doream de mult sa fac asta, iata si primul meu tutorial:

In primul rand, ne pregatim materialele.

Dupa cum se poate vedea, avem nevoie de clesti (unul pentru taiat si un cleste cu varf rotund), nasturi colorati (de dimensiuni mici si cu doua gauri), tortite pentru cercei, ace pentru confectionat bijuterii, margelute si, optional, zale (toate acestea pot fi achizitionate din magazine de profil). Acele pot fi mai lungi sau mai scurte, dupa cum doriti sa iasa cerceii. Eu am folosit ace de 3,5 cm.

In primul rand, este nevoie sa alegem  nasturii si margelutele in functie de culorile pe care dorim sa le folosim. Eu am ales pentru acest turorial nasturi sidefati de culoare roz si margele, tot sidefate, de culoare mov inchis. Am avut nevoie de 12 margelute si 5 nasturi pentru fiecare cercel.

Se insira alternativ pe ace margelele si nasturii, cu atentie, rabdare si un pic de dragoste :P.

Ne vom opri cand in capatul liber al acelor mai raman neocupati, aproximativ 5 mm.

Apoi se taie din partea libera a acelor, astfel incat sa ramana aproximativ 3 mm. Atentie la ochi cand folositi clestele de taiat, bucatelele de metal au prostul obicei sa sara departe si va pot rani.

 

Cu ajutorul clestelui cu varful rotund, se realizeaza doua bucle, ca in poza de mai jos.

Se indoaie cele doua bucle cu ajutorul clestelui, pana se ating in partea de sus. 

Si, in final, se prind tortitele  sau  se foloseste o za de dimensiuni mici ori, asa cum prefer eu, se prinde direct tortita.

Se repeta toti pasii pentru al doilea cercel si gata, ne-am ales cu o pereche de cercei colorati numai buni de agatat la ureche.

Mai multe modele aici.

Dulapul de pantofi

Martie bate la usa, iar eu nu am revenit la capacitatea de munca pe care o aveam inainte de vacanta. Pentru ca iubesc Martisorul si nu vreau sa-l ratez din punct de vedere handmade, asa cum am facut cu Craciunul, am hotarat ca n-ar fi rau deloc sa ma apuc de treaba. Mai usor de zis decat de facut, dupa anumite experiente nu e usor sa revii la lucrurile pe care le faceai inainte (oricat de mult ti-ar placea sa le faci). 

Ca sa revin la "forma" anterioara, m-am gandit sa ma "incalzesc" facand ceva pentru mine/casuta mea. Cu ceva timp in urma am decis ca dezastrul de pe hol nu poate sa dispara fara ajutorul unui dulap de pantofi. Pana la urma, un singur dulap nu a reusit sa faca fata si am achizitionat doua. Am decis ca holul nu merita o investitie majora si, desi iubesc lemnul, niste dulapuri din PAL au parut mai potrivite la momentul respectiv (mai ales din punct de vedere financiar). Ca paranteza, mai tarziu am ajuns sa regret decizia si mi-am promis ca nu o sa mai investesc vreodata in asa ceva, sunt fragile si, pur si simplu, nu merita. 

Dulapurile luate de mine aveau sertarul de sus alb (absolut inestetic din punctul meu de vedere), dar m-am gandit ca o se rezolve situatia la un moment dat pictandu-le, asa ca nu am montat sertarele si le-am rugat sa astepte cuminti intalnirea cu pensula. 

Cum ziceam la inceputul postului, din dorinta de a reveni la "forma" anterioara, dar si pentru ca eram satula sa ma uit la gauri in loc de sertare, am decis sa sterg praful de pe culori si sa ma apuc de treaba. M-am hotarat asupra unui model simplu, in culori puternice pentru ca holul este intunecat si are nevoie de un accent vesel. 

Mai bine mai tarziu decat niciodata...

Din pacate, desi aveam multe planuri "handmade", anul acesta de Craciun am decis sa petrec timpul alaturi de cei dragi. Timpul nu a fost de partea mea si nu am apucat nici macar sa-mi decorez bradutul cu propriile creatii.

Nu ma supar, si toate planurile le-am pus la pastrare pentru anul urmator. Dar mi-am dorit ca macar sa postez cateva instantanee cu bradutul.Desi nu am apucat sa-l fac special prin podoabe,am gasit o alta solutie pentru a-l pastra in amintire: i-am facut niste poze un pic mai "altfel", dupa cum puteti observa! :))

Nu, nu am beculete in forma de inimioare sau de caluti si nici nu m-a ajutat Photoshop-ul, am folosit in schimb acest tutorial si asta-i rezultatul!

Africa mea

A trecut mult de la ultimul post .... am fost plecata intr-o calatorie lunga, in care nu am avut acces la internet aproape deloc. M-am intors cu putin inaintea Sarbatorilor de iarna, iar timp sa-mi "ingrijesc" blogul nu prea a mai fost. Dar planuiesc o revenire in forta in acest nou an.

Viata e plina de surprize si, din cand in cand, ti se ofera o oportunitate pe care, pur si simplu, nu o poti refuza. Pentru mine, ocazia s-a numit Africa. Nu mint cand spun ca toata viata mi-am dorit sa ajung acolo! Cred ca orice iubitor de animale si de fotografie isi doreste asta.

Inainte de plecare a fost o nebunie totala, emotii cu vizele, cu biletele de avion si cu multe altele, iar intoarcerea a fost urmata de o nostalgie totala.

M-am intors cu experienta altei lumi si cu mii de poze. Am cunoscut oameni care traiesc fara frigidere, fara electricitate si fara supermarketuri, locuri in care apa curenta se numeste fantana si unde mancarea la pachet este o gaina vie in traista sau o capra in "lesa". Acolo timpul se scurge mai lent, intr-un ritm propriu care te molipseste de cum ai ajuns si pe care nu-l poti uita cand te intorci acasa. Oamenii par mereu fericiti si se bucura sa-si arate dantura perfecta in zambete cat mai largi.

 Africa mi-a ramas in suflet ca un drog si stiu ca o sa-mi doresc tot restul vietii sa-i mai calc,macar o data, pamantul rosu.